Atunci când toți veți crede că e nebun, are să vă lovească cu câte un fulger drept în creștetul capului în închipuirile lui, fiindcă s-ar putea ca el să fie semizeul și atunci ați putea înceta să existați în universul lui și mila voastră s-ar pierde în aer, ar transforma-o în păsări prădătoare.
Nici nu știți că în deliruri voi sunteți ciudații și el este un preafrumos nobil cu aerul unui generos nebun. Poate vă privește cu o milă mai mare decât cea pe care i-o aruncați voi lui. Craiul acesta vă împrumută idei cu muchii multiple precum unor copii jucării geometrice de lemn. Dar voi nu le folosiți și vă hliziți ca niște apucați.
Nu a posedat niciodată o oglindă care sa îl certe pentru chipul lui urât și bătrân dar el este împărat peste năluciri, a avut o mie de Ilene Cosânzene și iubitele voastre sunt ale lui acum, în gândul lui le-a posedat pe rând.
Cu o liră iscă sunete imprevizibile și își cheamă argații din palat să vadă basmul tinerilor căutători de mere aurite. În timpul în care se face o descriere ce îti picură greierii în ureche el poate să fie sărac de carne, de piele, de oase, de taine dar să poarte hainele tale prin galerii subterane sau în grădini suspendate.
Poate un bătrân portar la teatru, nebun devreme, îți deschide o ușă și își îngăduie o artificială plecăciune in această lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu