duminică, 7 noiembrie 2010

Sindrofie

Pe scara mea locuia Sfarr, un motanel negru foarte iubaret. Intotdeauna se gudura pe langa mine cand ma vedea intrand. Se invartea in jurul picioarelor mele de cateva ori si imi zicea :" Mssaluut!". Il lasam sa intre. Uneori imi lasa un biletel impaturit sub usa. Imi zicea ca ii place sa scrie si ca ma astepta sus pe bloc unde leneveam uneori impreuna si beam suc de rodii. Ii citeam in engleza tot timpul pentru ca eram sigura ca el e un motan englez iar el dadea multumit din coada si ma ruga sa il invat sa fluiere pentru ca stia deja sa cante si i se parea o prostie.

Intr-o zi mi-a zis ca i-ar fi placut sa fie  o pantera ca sa-l poata speria pe Cott, cainele frantuz-ursuz al doamnei croitorese de la etajul trei. Am ras copios cand am auzit asta si i-am spus ca ii vom face o vizita de curtoazie si ca ii vom strecura pe fereastra cativa porumbei pe care cainele ei ii va alerga si vor face harababura in apartamentul madamei. Chiar am facut asta intr-o dimineata de primavara, atunci cand madamele inca sforaie. A fost o nebunie!

Sfarr a plecat la mare cateva zile cu Jerry si Fie... doua pisicute de companie. Am ramas cu Cott, cainele de la  etajul trei pe care madam Stephanie l-a aruncat afara dupa ce i-a distrus apartamentul.  L-am alungat de cateva ori dar tot nu a plecat. Cand am inchis ochii sa imi limpezesc gandurile a rasturnat paharul si a baut tot elixirul de rodii. I-am zis :"Cott! Esti un urat si un rau". Mi-am turnat alt pahar.L-am lasat tot acolo, jos, pe pamant langa hamac, incat sa ajung la el oricand poftesc. I-am aruncat o privire din aceea care nu poate sa insemne decat ca ii voi face ceva rau daca se mai apropie. Era liniste in marea de parabolice si paratraznete.

Ceilalti oameni tot loveau cu picioarele o sfera galbena jos langa sifonarie. Se amuzau teribil. Altii mai incolo zburand ca niste dementi isi tot falfaiu evantaiele prin aer, isi tot pasau un fluturas si radeau zgomotos cand nici unul nu-l mai prindea si ajungea prea departe. Eu si Cott am petrecut toata ziua jucand Chems si pescuind lenjerie din balcoanele vecinilor.

Sfarr mi-a scris o scrisoare de la mare in care imi zice ca s-a casatorit cu Fie. Imi spune bucuros ca ma invita la petrecanie si ca de vina pentru casatorie e chiar magicul suc de rodie cu care a cucerit-o intr-o noapte tarzie. Imi scrie ca nu mai vrea sa invete sa fluiere pentru ca si-a gasit perechea si ca Fie l-a invatat sa danseze si sa se invarta pe calcaie. Ba chiar imi spune ca toate astea si Cott trebuie sa le stie si ca e invitat in calitate de cantaret - toata lumea stie cat de binevenit e un caine la o sindrofie.

Draguta Jerry a fugit in lume cu salvamarul Laurie.

A fost cea mai vesela ceremonie. Cott a fost vedeta iar nasa le-a fost doamna Jenn, iluzionista si acrobata de circ cu care s-au imprietenit la o cofetarie. Sfarr a dansat cu Fie si s-au dezmatat chiar si facand karaoke. M-am amestecat printre cheflii si am impartit magie, am dansat cu un marinar oaches si am adus o leoaica sa ii cunune.

Mai tarziu am aflat ca stapana lui Cott, madame Stephanie are acum un porumbel pe nume Jim pe care l-a invatat sa duca scrisori la posta si sa joace Bridge cu batranele prietene de la parter.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu